În anul 2024 NU vor fi mărite taxele și impozitele. Acest lucru este determinat de faptul că Partidul Național Liberal a inițiat și aprobat amendamentul la Legea nr. 421/2023 a bugetului de stat pe anul 2024 prin care se prevede că pe parcursul anului 2024 nu se introduc impozite sau taxe noi, nu se majorează cele existente și nici nu se lărgesc bazele de impunere, nu se elimină și nu se reduc facilitățile existente.

Bugetul pentru acest an a fost gândit, asumat și adoptat de actualul guvern și conține foarte clar toate cheltuielile din acest an. În anul 2024 vom pune accent pe proiectele de investiții, așa că nu vor apărea cheltuieli neprevăzute. Cred că avem obligația ca factori decidenți să conducem politica fiscal-bugetară într-un mod prudent, care să asigure sustenabilitatea poziției fiscale pe termen mediu şi lung, tocmai de aceea la estimarea cheltuielilor am avut în vedere toate măsurile adoptate în ultimul timp, atât pe partea de venituri, cât şi pe partea de cheltuieli.

Ministerul Finanțelor aplică strategia și Programul de guvernare în domeniul finanțelor publice conținând obiectivele Guvernului[1], în ceea ce privește fiscalitatea indicându-se, ca și obiectiv general, o evaluare a regimului fiscal existent, iar ca și obiectiv specific, implementarea unui sistem fiscal mai corect, mai eficient, mai simplu și mai transparent. În acest sens, se are în vedere și revizuirea distorsiunilor și lacunelor din legislația fiscală, asigurându-se corectitudinea și echitatea în sistem pe principiul neutralității taxării.

Prin componenta de reformă fiscală din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Ministerul Finanțelor și-a asumat revizuirea cadrului fiscal, respectiv alinierea sistemului de impozitare cu actuala și viitoarea etapă de dezvoltare economică a României, prin îmbunătățirea structurii veniturilor fiscale precum și eliminarea distorsiunilor și lacunelor din sistemul fiscal.

Printre măsurile prevăzute în cadrul componentei de reformă fiscală este și analizarea amănunțită a legislației fiscale românești. Această analiză a fost efectuată de Banca Mondială[2], iar recomandările considerate de Guvernul României necesar a fi implementate vor avea în vedere un sistem fiscal adaptat la evoluția economiei, astfel încât să faciliteze creșterea economică și să crească ponderea veniturilor fiscale în PIB.

În ceea ce privește domeniul impozitelor și contribuțiilor sociale datorate pe veniturile obținute de persoane fizice, poziția Partidului Național Liberal a fost clar exprimată de domnul Președinte Nicolae Ionel Ciucă „PNL a introdus și a apărat cota unică în ultimii 20 de ani. Este un element ideologic al nostru, o linie roșie peste care nu vom trece. Nu vom fi de acord cu creșterea taxelor pentru români sau cu un sistem de impozitare progresiv”. De asemenea, domnul ministru Marcel Boloș a expus perspectiva Ministerului de Finanțe „Cota unică este cea mai bună alegere pentru România. De ea am beneficiat cu toții în ultimii 20 de ani, de când a fost implementată de Partidul Naţional Liberal. Nu avem în plan să schimbăm cota unică. Datorită ei suntem competitivi fiscal în cursa pentru atragerea de investitori. Cota unică impulsionează forța de muncă și ajută românii să rămână cu mai mulți bani în buzunare. Și-a dovedit această utilitate imensă pentru economie și populație”.

În ceea ce privește cadrul legislativ din domeniul impozitelor și taxelor locale, nu au intervenit modificări legislative, context în care evidențiem că în îndeplinirea angajamentului asumat de Guvernul României prin PNRR, conform Componentei C8. “Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii”, pe de o parte în ceea ce privește Reforma R4 –Revizuirea cadrului fiscal, Ministerul Finanțelor s-a angajat să ia măsuri pentru reducerea/eliminarea stimulentelor fiscale și pe de altă parte, pentru Investiția I7 –Asistență tehnică pentru revizuirea cadrului fiscal, implicând impozitarea la valoarea de piață, se are în vedere ”un sistem informatic care permite implementarea unui model automat de evaluare a proprietăților”. În acest scop, Ministerul Finanțelor a încheiat un acord de asistență tehnică cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare/Banca Mondială, aflat în derulare.

În raport de angajamentele de reformă fiscală din cadrul PNRR, se are în vedere reducerea etapizată a distorsiunilor și stimulentelor fiscale excesive existente în prezent, context în care au fost adoptate acte normative care permit îndeplinirea graduală a obligațiilor asumate de Guvernul României.

Revizuirea legislației fiscale conform Componentei C8.”Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii”, respectiv ”R4 Revizuirea cadrului fiscal”, parte a PNRR, ar trebui să aibă un impact pozitiv de 0,5% asupra PIB, față de media perioadei 2019–2020, începând cu anul 2025.

[1] Hotărârea Parlamentului României nr.  22/2023 pentru acordarea încrederii Guvernului,  II. Programe cu finanţare multianuală. Ministerul Finanțelor,  III. Fiscalitate – Obiective generale

[2]https://mfinante.gov.ro/documents/35673/8180698/RaportprivindsistemulfiscaldinRomania_BM.pdf